from deea with love...

Adevar sau…provocare…

deea efrim — Mon, 31 Jan 2011 03:26:31 +0000

Nu demult am fost supusa unei provocari…sa-mi deschid mintea si sufletul si sa vorbesc despre ceea ce sunt eu de fapt,despre ceea ce ma framanta si ceea ce ma nemultumeste…a urmat intrebarea : “ sa deschid cufarul cu amintiri vechi si prafuit,sau sa ma eschivez pe motiv ca nu gasesc cheia?” o intrebare grea si un raspuns la fel de greu…pentru ca si daca aleg amintiri la intamplare,tot despre tine vor fi…pentru ca asta ma framanta…tot ceea ce nu ma lasa sa merg mai departe linistita,are legatura cu tine.realizand treaba asta,a urmat alta intrebare : “cat de mult m-au afectat toate cate s-au intamplat pe mine,cea care sunt astazi?”Aproape in totalitate…tot ce inseamna “nou” acum pare suspect,nesigur si fals…si am obosit sa tot fiu suspicioasa.mi-e dor sa fac lucruri din impuls,mi-e dor sa nu ma gandesc la consecinte. mi-e dor dor de fluturi in stomac,dar mi-e prea frica sa imi acord sansa sa ii simt…

Zilele trecute am dat de niste poze cu noi…si mi s-a facut dor…mi s-a facut dor de mine in perioada aia.am vazut in ochii mei ceva ce lipseste de atata timp…am vazut iubire,optimism,speranta si fericire…mi-e bine si acum,am in jurul meu persoanei in compania carora ma simt bine si care,cel putin temporar,ma fac sa uit; dar imi lipsesc unele lucruri,unele stari. Vreau sa pot sa ma simt din nou unica,importanta,iubita…vreau sa pot sa spun “traiesc” nu “supravietuiesc”.si nu mi-e dor neaparat de tine in viata mea,ci de mine,cea de atunci.dar nu imi mai permit sa revin la ceea ce am fost candva,tocmai pentru ca te iubesc prea mult.si nu mi-ar fi greu sa trec peste sentimentele astea,daca as avea curaj sa fac loc altcuiva,unei alte povesti…Poate as reusi sa imi revin si fara altcineva in viata mea,dar se pare ca nu ma lasi tu s-o fac.Atunci cand sunt pe punctul de a te uita,reapari,cu tot cu sentimente,amintiri si toate cele…

Acum,nu-mi vine in minte decat reintalnirea noastra…Stiam ca urma sa te vad si incercam sa aman momentul cat mai mult,pentru ca imi era frica…Dar,cum nu puteam face asta la nesfarsit,inevitabilul s-a produs…Aparent,a fost totul bine pana cand,sub pretextul unui pahar in plus,ne-am spus lucruri frumoase,dar care au durut al naibii de mult.Si asta a fost momentul in care toate planurile mele de indiferenta au iesit din calcul.Dar,cum orice minune tine doar 3 zile,si mica noastra minune a ajuns la sfarsit…si,iata-ma aici,din nou in punctual din care am plecat…

Ma uit inapoi la tot ceea ce s-a intamplat si observ cat de repede a trecut timpul si cat de absenta am fost la tot ceea ce mi s-a intamplat…ma simt de parca am fost cumva programata pe pilot automat si nu am fost prezenta decat fizic…

Ma enerveaza toate acele sfaturi din partea unor persoane care cunosc o parte din situatie si din ceea ce simt eu.Oare nu sunt constienti de faptul ca nu ma ajuta absolut deloc orice mi-ar spune? Stiu perfect ceea ce am de facut si nu am ajuns in acel punct in care ajung multi,sa cred ca lumea se termina aici si ca nimic nu mai are rost.Stiu ca am sa imi revin,stiu ca am sa trec peste,pentru ca nimic nu tine o vesnicie,doar ca acum ma simt rau…foarte rau…si tot ce s-a intamplat a lasat urme foarte adanci… Oricat ar fi de dureros si greu de suportat,privind in urma nu stiu daca as schimba ceva…poate doar acele sanse pe care mi le-am refuzat din orgoliu,si de teama de a nu parea un om slab…am obosit si sa ma prefac ca nu am nevoie de sentimente,si sa incerc sa ma conving pe mine ca nu imi place nimic din ceea ce este siropos,romantic…in realitate,visez la iubirea perfecta,siropoasa si cat se poate de romantica…

Si nu,asta nu este o declaratie de dragoste pentru tine.nici macar nu imi doresc sa citesti ce am scris.este doar un raspuns la provocarea despre care vorbeam mai devreme…de fapt,un fel de raspuns…pentru ca nu am reusit inca sa pot exprima in cuvinte ceea ce gandesc si ce simt…inca mi-e teama…

lots of changes…

deea efrim — Thu, 18 Nov 2010 01:51:45 +0000

E ciudat cum o o vorba spusa direct,exact asa cum a fost gandita ,un raspuns dat pe fuga,din impuls si un refuz categoric,dar in fond,nesigur pot schimba atat de multe.Intr-un timp mult mai scurt decat ma asteptam vreodata centrul de greutate al universului meu s-a mutat…inca nu stiu exact unde,dar asta nu este atat de important.Ceea ce conteaza acum este ca am curajul sa fac schimbari,sa iau decizii de care mi-a fost frica.Si totusi,sunt multe lucruri nesigure pt mine acum,si…spre deosebire de acum putin timp,neprevazutul ma sperie…sunt nesigura pe mine si sunt moment in care chiar ma intreb “ce caut eu in viata mea?!?!?!” Am ajuns din nou intr-un moment in care nu mai stiu ce sa fac si incotro sa o apuc…Cu fiecare experienta pe care o traiesc,realizez ca de fiecare data cand chiar imi doresc sa fac ceva,ori nu pot eu,ori nu mi se permite,ori pur si simplu nu se poate;si nu reusesc sa inteleg de ce…de cele mai multe ori cred ca e vina mea dar nu pot sa imi dau seama unde gresesc…Imi trec prin minte sute de idei si ganduri contradictorii si sentimentele pe care le am sunt la fel… Iar referitor la acel centru de greutate si la sentimentele pe care nu puteam sa le schimb,oricat de mult mi-as fi dorit(sau nu),as avea multe de zis,dar inca nu am invatat sa ma exprim liber,fara retineri…nici macar cu mine insami nu pot sa vorbesc deschis…Insa,ceea ce pot sa spun este ca acele sentimente cred ca inca nu s-au schimbat;sunt tot acolo si tot la fel,dar acum le privesc din alt unghi,sub alt aspect…si asta peste noapte…a fost nevoie doar de un moment de sinceritate sau poate o exprimare gresita si toata perioada asta in care am ideailzat sentimente,intamplari si oameni,parca n-a existat…Intr-un singur minut mi-am schimbat sute de idei si vise…Iar mai tarziu,un asa-zis “moment de sinceritate si curaj” m-a facut sa realizez ca tot ceea ce am asteptat atata timp sa se intample,nu era ceea ce eu imi doresc de fapt.Am asteptat atat de mult timp sa apara chiar si cea mai mica speranta sa pot sa ma intorc la ceea ce am trait in trecut,iar acum cand cand a aparut mai mult decat o speranta,nu imi mai doresc asta… Si dupa toate astea,incep sa cred intradevar in vorba “N-aduce anul ce aduce ceasul”

still the same…but totally different…

deea efrim — Wed, 20 Oct 2010 22:40:16 +0000

s-au schimbat multe in viata mea.am incheiat capitole pentru a incepe altele.am cunoscut oameni noi si,inevitabil,nu stiu din vina cui,m-am rupt de altii,pentru a ma apropia de oameni pe care nu credeam ca o sa ii plac vreodata…m-am schimbat din multe puncte de vedere.m-am schimbat radical.ma uit in urma si vad ca din ceea ce eram si simteam odata,n-au ramas decat amintiri,in cele mai multe cazuri.sunt momenta cand am impresia ca nici amintiri n-au mai ramas…si,cu toate astea,sentimentele pe care ar fi trebuit sa le las in urma demult,nu s-au schimbat deloc.nu stiu de ce…poate pentru ca n-am vrut…sau poate pentru ca nu am putut…au fost zile cand ma rugam sa pot sa uit…altele in care simteam ca e totul perfect asa cum e…oricum ar fi,nu cred ca se va schimba ceva prea curand,pentru ca am invatat sa traiesc cu sentimentele astea oricat de greu ar fi…

enigmatica prefata la romanul ce e doar al meu…

deea efrim — Tue, 15 Jun 2010 21:50:57 +0000

a trecut…si cat de repede…as vrea sa pot sa spun STOP!SI DE LA CAPAT!!!! dar degeaba…timpul nu ne face pe plac…cei mai frumosi ani ai vietii au trecut…timp de 4 ani,am adunat in suflet bucurii,tristeti,certuri,lacrimi,iubire,prietenie,si mai multa iubire si…un strop de maturitate…

liceul nu a fost pentru mine un cimitir…a fost cea mai frumoasa experienta…am cunoscut oameni minunati,pe care am ajuns sa ii iubesc din tot sufletul…cei mai buni prieteni i`am cunoscut aici…nu e nevoie sa ii numesc,pt ca ei stiu cat inseamna pentru mine…

pe final,am sa postez scrisoarea catre cea care a fost ca o mama pentru mine si pt toti din clasa,timp de 4 ani…

“Ani de liceu,enigmatica prefata la romanul ce e doar al meu…”

Anii de liceu au trecut ametitor de repede iar acum totul capata un inteles .Din pacate,numai atunci cand ajungem la final de drum stim sa profitam. Pot spune ca nu regret nimic din ceea ce mi s-a intamplat pana acum. Insa regret multe lucruri care ar fi putut sa fie.Regret ca n-am profitat mai mult de timpul pe care l-am avut , crezand mereu ca va dura o vesnicie…

Iata-ne acum,la sfarsit, asternandu-ne ganduri umplute de emotie si amar pe o pagina ce speram ca ne va uni pentru o perioada lunga de timp.

Abia cand ne vedem la final,ne putem considera niste invingatori si incepem sa credem cu adevarat in noi.Ne-am lasat dominati de orgolii si ambitii inutile chiar si atunci cand era in joc o prietenie si nu am vazut cat de frumoase erau acele zile,de fapt.

Cu toate acestea, am reusit (cred eu) cu succes sa trecem peste toate scanteiele conflictelor si sa vedem partea plina a paharului.

Am reusit totodata sa invatam de la dumneavoastra ce inseamna disciplina si seriozitatea;am invatat sa fac diferenta dintre munca si distractie,sa intru mereu cu dreptul in orice incapere si,am invatat ca Mos Craciun exista pentru toata lumea,indiferent de varsta.

Primele basme auzite de la parinti sau bunici,ne raman imprimate in minte si in suflet pentru totdeauna,asa cum imi vor ramane si mie lectiile de viata pe care ni le-ati “predat” pe tot parcursul liceului.

Va multumesc ca ati facut parte din cei mai frumosi ani ai vietii mele!

deea efrim — Sun, 21 Mar 2010 11:52:13 +0000

recent,pe cand pierdeam io asa vremea aiurea,am descoperit pe net niste filmulete ale unui baiat,care mie mi`au placut foarte foarte tare…Numele lui e Bazi,sau,ma rog,numele de scena…poate ati auzit de el,nu stiu de cand sunt filmuletele astea,dar eu le`am gasit recent…Acest Bazi a facut niste parodii foarte tari despre “problemele” actuale pe care le au tinerii )

gen

si inca unul care mi`a placut,despre problema mondena de acum cv timp, gripa porcina:))

nu stiu ce parere aveti voi,dar mie mi`a placut foarte tare;;) MAXIM )

Incredere

deea efrim — Sun, 14 Feb 2010 21:35:36 +0000

Incet.incet,ajungem la vorbele mamei care,la vremea respectiva pareau exagerate…mereu ii spuneam ” te`ai uitat la prea multe filme!!!” dar ajungem sa credem k avea dreptate cand spunea ca oamenii sunt rai si nu isi vor decat binele lor si atat;sa nu avem incredere in ei…pana acum putin timp pareau parca din filme vorbele astea..credeam ca in realitate lucrurile astea nu se intampla,dar…realizam ca ne`am inselat…bagam mana in foc pentru unele persoane ca nu ne`ar face rau si ca nu gresim sa le dam increderea noastra si….pierdem…in cel mai urat mod…ne raman niste cicatrici permanente…urate…. increderea nu se ofera…se castiga…dar noi uitam asta si o dam exact cui nu trebuie…

Inca o leapsa…tot de la uoana :*

deea efrim — Fri, 12 Feb 2010 20:59:24 +0000

1. Cand ai simtit ca parintii tai au fost cu adevarat mandri de tine ?

Poy…:-??cred k atunci cand s`au afisat rezultatele de la capacitate,pt k am avut cea mai mare medie din scoala…

2. Pe cine ai dezamagit cel mai tare ?

Nu stiu…dupa parerea mea,pe tata…nu sunt deloc asa cum si`ar dori el…

3. La ce esti cel/cea mai bun/a, ce stii sa faci mai bine decat toti oamenii pe care-I cunosti personal?

Nu cred ca pot sa spun ca e ceva ce stiu sa fac mai bine decat toti pe care ii cunosc…poate…sa enervez oamenii…

4. Ce crezi ca e cel mai enervant la tine, in ochii celor dragi ?

Orgoliul,egoismul…

5. Care e lucrul cel mai groaznic pe care l-ai face pentru bani?

Nu stiu…daca un lucru mi se pare groaznic,cred ca nu l`as face…nici pt bani

6. Care crezi ca e cea mai importanta calitate pe care ai mostenit-o de la parintii tai?

Ambitia.

7. Cand ai simtit ca ai aratat cel mai bine din toata viata ta ?

Aproape de fiecare data cand mi s`a spus ca arat bine…

8. Care e cel mai prost om pe care-l cunosti?

Nu pot sa fac o clasificare…

9. Care e sunetul care te enerveaza cel mai tare?

Idem uoana;)) alarma de dimineata ;;)

10. La ce eveniment din viata ta ai fost cel mai emotionat/a?

La mine la majorat si atunci cand am luat premiul pentru cea mai buna actrita la festivalul Salsovia 2008

11. Care ar fi singurul lucru pe care ti-ar placea sa-l furi (fiind singura sansa de a-l avea…)? Un ruj roz )

12. Care a fost cel mai stanjenitor moment din viata ta?

ohoooo…au fost multe )

13. In fata cui te simti cel mai pierdut, emotionat, blocat ?

Tata…uneori

14. Cand ti-a fost cel mai greu sa spui adevarul ?

Cand mi`a pus mama intrebari…mai intime… )

15. Ce-ai vrea sa schimbi cel mai tare in viata ta ?

Relatia pe care o am cu mama.as vrea sa ne intelegem mai bine

16. Cu cine vorbesti cel mai des despre sex ?

Colegele de camera de la internat se stieeee )

17. Care e cea mai proasta scuza pe care ai folosit-o vreodata?

Trebuia sa imi sun prietenul…si nu prea aveam chef de el…si dupa vreo 2 zile i`am spus ca mi`a luat diriga telefonu`

18. Ce nu i-ai putea ierta niciodata omului pe care-l iubesti ?

Sa ma loveasca

19. Ce calitate a jumatatii tale de viata iti este cea mai draga?

20. Care a fost jucaria ta preferata in copilarie ?

Un bebe de jucarie pe care il chema Petca

21. Pe cine te bazezi daca ti se intampla o nenorocire?

Parintii

22. Pe cine simti cel mai tare nevoia sa protejezi ?

Parintii

23. Care e domeniul despre care ai vrea sa stii cel mai mult ?

Istoria antica… 2

4. Cine-ti lipseste cel mai tare in acest moment?

cine…:-?? ce… copilaria…

25. In ce privinta crezi ca esti cel mai putin inteles ?

Poy..:-??felul meu de a fi…

26. Care e cel mai frumos cuvant din limba ta?

copil

27. Unde te simti cel mai in siguranta ?

Acasa

28. Care a fost cel mai frumos compliment ce ti s-a facut vreodata ?

Complimentele referitoare la calitatile mele de actrita

29. Care e persoana care te face sa razi, sa te simti relaxat ?

”copilu`” meu;;) pt cine nu stie,am un baiat ) si fratzioru ` :X

30. Pentru ce te rogi cel mai des ?

Admiterea la teatru

31. Cine te-a influentat cel mai mult pana acum ?

Prietenii

32. Care a fost primul tau vis implinit ?

Dupa niste spectacole la Jean Bart,persoane cu care nu am vorbit in viata mea mi`au spus ca m`au vazut pe scena si chiar le`a placut…Era un vis….nu stiu daca primul…

33. In ce an al vietii tale ai simtit ca te-ai schimbat cel mai mult ?

16 spre 17. .

34. Ce inventie din acest secol crezi ca are cel mai mare impact in viata ta?

Mobilul si net`ul.

35. Care a fost cel mai indraznet lucru pe care l-ai facut (sau l-ai face) cu o persoana de acelasi sex cu tine ?

I kissed a girl…and I liked it :> )

Ea – Nichita Stanescu

deea efrim — Sun, 07 Feb 2010 10:27:57 +0000

Tocmai acum, tocmai acum când o iubesc cel mai mult,

tocmai acum am minţit-o.

Tocmai acum, tocmai acum când ea ţine cel mai mult la mine,

tocmai acum am umbrit-o.

Tocmai acum, tocmai acum când ea se gândeşte la mine

fluier a pagubă.

Tocmai acum, tocmai acum când ea e cea mai frumoasă de pe lumea stelelor mele,

orbesc.

Tocmai acum, tocmai acum când îi simt graţia străbătând toate zidurile oraşului

surzesc.

Tocmai acum, tocmai acum când simt că ei îi este dor de mine

îmi jignesc prietenii nemaisuportând cât de dor poate să-mi fie de ea.

Tocmai acum, tocmai acum când ea îşi calcă de drag de mine rochia în carouri,

eu stau şi curăţ lănci cu benzină ca să le azvârl în animale şi în vulturi.

Tocmai acum, tocmai acum

cind ar fi trebuit să fiu cuprins de o tandră alergare,

mă prelungesc în vis

de frica de a fi fericit.

Tocmai acum, tocmai acum când ea iradiază de lumina inimii ei,

citesc despre toate novele

şi toate stelele explodate

şi mă lungesc cât cea mai lungă stradă din oraş

şi mă asfaltez

şi mă îmbrac în ninsoare şi gheaţă,

mai ales în gheaţă,

mai ales în gheaţă, mai ales în gheaţă,

ca ea, scumpa şi divina de ea trecând să alunece

şi să cadă şi să-şi rănească glezna,

pe care, doamne,

de atâta vreme nu i-am mai sărutat-o.

La urma urmei,

cine are curajul să sărute o gleznă

dacă ea nu şchioapătă?!

what if…?

deea efrim — Wed, 23 Dec 2009 22:12:58 +0000

ce-ar fi daca maine m-as trezi si totul ar fi doar un cosmar?
ce-ar fi daca as primi sansa sa schimb ceva?
ce-ar fi daca…as uita tot?

dar poate ca nu vreau sa uit…poate ca nu vreau sa imi treaca…doare…dar ma tine in viata…ceea ce simt acum,chiar daca nu e tocmai placut,e singura dovada a faptului ca a fost real…mi-as da si viata sa dau timpul inapoi…
dar,gata!merg mai departe!uit sau nu,trebuie sa invat cum e de una singura…e cel mai bine pentru toti…

mii de lacrimi…

deea efrim — Tue, 15 Dec 2009 20:05:54 +0000

Dintre miile de lacrimi scurse pe obrazul meu
Cateva sute dintre ele poarta numele tau
Am zeci de suspine care iti apartin
De cand m-ai omorat putin cate putin
Sperante desarte si vise moarte
Fara sens sunt toate, daca esti departe
Intrebari nepuse, cuvinte nespuse
Saruturi pe buze, Mii de lacrimi scurse
Sute de suspine, numai pentru tine
Nu mai am nimic, nu esti langa mine
Acum ma gandesc si imi vin in minte
Ultimele priviri, ultimele cuvinte
Si nu pot sa le arunc oricat as incerca
Exact ca un boomerang revin in mintea mea

Plang… cu zambetul pe buze
Acum… nu mai e loc de scuze
Acum, nu mi-e usor…
Merg mai departe, chiar daca o sa-mi fie dor

Ca un film fara sfarsit revad ultimul sarut
Ultima soapta , clipa in care-a pus punct
Gandul ca nu mai e cu mine nu-l mai suport
Si as vrea sa schimb ceva dar e tarziu nu mai pot
La fel ca un demon chipul tau ma urmareste
Si desi nu esti aici vocea ta inca-mi vorbeste
Ca un surd ecou te aud din nou spunand
Ca nu mai are rost si ca-mi fac rau incercand
Dar nu ma pot oprii caci raul asta-mi face bine
Ratiunea mea e moarta, locul meu e langa tine
Nu pot sa omor speranta ca vei fii din nou a mea
Si-n continuare cred ca Dumnezeu ne va-mpaca
Cred si sper asta e tot ce pot face, drace
De ce nu pot face destinul sa ne impace
Te iubesc, iar asta ramane scris cu patimi
O poveste, pe o piesa, imbibata in mii de lacrimi

Tot, ce-am avut, S-a pierdut…
Si nu.. tu nu… nu mai ai timp
Sa ma asculti…
Dupa toate noptile in care ne-am iubit
N-a mai ramas nimic, decat mii de lacrimi …